Definita cuvantului osatură
OSATÚRĂ, osaturi, s. f. 1. Totalitatea oaselor unui vertebrat; schelet, osărie. 2. Schelet de rezistență al unei construcții, al unei mașini, al unei nave etc. ♦ Fig. Constituție internă, structură, alcătuire (a ceva). – Din fr. ossature.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu osatură
RUBRICATÚRĂ s. f. împărțire a unui registru, formular etc. în rubrici; liniatură. (< germ. Rubricatur) Vezi definitia »
MACROSPOROFÍLĂ s. f. frunză pe care se dezvoltă macrosporangii. (< fr. macrosporophylle) Vezi definitia »
TENCUIÁLĂ, tencuieli, s. f. Strat de mortar care se așterne pe ziduri și pe tavane pentru a le proteja și pentru a obține suprafețe netede, cu aspect plăcut. ♦ Tencuire, tencuit1. [Pr.: -cu-ia-] – Tencui + suf. -eală. Vezi definitia »
TUMÓRĂ s. f. v. tumoare. Vezi definitia »
sfáșcă (-ște), s. f. – Femeie care ajută mireasa în organizarea nunții. Rut. svaška (Tiktin). În Bucov. Vezi definitia »