Definita cuvantului nemțesc
nemțésc, -eáscă, adj., s.m. și f. (pop.) 1. (adj.) german, austriac. 2. (s.f. art.) limba germană. 3. (adj.; despre obiecte) fabricat de germani sau austrieci. 4. (adj.; despre îmbrăcăminte) făcut după moda occidentală; orășenesc. 5. (s.f. art.; reg.) nume unui dans popular german; melodia după care se cântă; neamțul, nemțișorul. 6. (s.m.; înv.) monedă austriacă în valoare de 40 creițari, care a circulat și în Ardeal.
Sursa: DAR
Sursa: DAR
Cuvinte ce rimeaza cu nemțesc
CĂSNICÉSC, -EÁSCĂ, căsnicești, adj. (Rar) Care ține de căsnicie, privitor la căsnicie. – Casnic + suf. -esc. Vezi definitia »
pisc (píscuri), s. n. – 1. Cioc de păsări. – 2. Vîrf ascuțit de munte. – 3. Proră. – 4. Partea de dinainte a căruței. Sl. piskŭ, care apare numai cu sensul de fluier, dar care ar trebui să însemne și „pisc”, ca slov. pisk, ceh., pol. pisk (Cihac, II, 557; Tiktin). E dubletul lui plisc, s. n. (cioc), cu l expresiv; atît acest tratament cît și înrudirea evidentă cu piț(igoi) arată că în rom. cuvîntul a fost tratat drept expresiv, ca și cioc. Din același etimon provine și piscoaie (var. piscoace, piscoci), s. f. (fluier de trestie), cf. pițigoaie; piscoi (var. piscoaie), s. n. (deschizătură prin care curge măcinișul); piscui, vb. (Trans., Mold., a piui), din sl. piskati. Vezi definitia »
spăiésc, -eáscă, adj. (reg.) care aparține spahiilor, privitor la spahii, caracteristic spahiilor. Vezi definitia »
SCRIITORICÉSC, -EÁSCĂ, scriitoricești, adj. Care aparține scriitorilor (1) sau operei lor, privitor la scriitori sau la opera lor. [Pr.: scri-i-] – Scriitor + suf. -icesc. Vezi definitia »
OSIANÉSC, -Ă adj. (Lit.) Osianic. [Pron. -si-a-, scris și ossianesc. / < fr. ossianesque]. Vezi definitia »