ȚÂȚ, țâțuri, s. n. (Reg.) Căniță din care se dă copiilor să bea. Vezi definitia »

scruntăréț adj. (reg.; despre locuri, terenuri) zvântat după ploaie. Vezi definitia »

CAPRÍȚ s.n. v. capriciu. Vezi definitia »

OSTRÉȚ, ostrețe, s.n. Șipcă folosită la facerea gardurilor; îngrăditură de șipci, de zăbrele sau de pari; gard. Vezi definitia »

RÁBIȚ s. n. Plasă de sârmă galvanizată, cu ochiuri mari, folosită pentru fixarea tencuielilor pe suprafața unor elemente de construcție la care tencuiala aderă greu sau pentru executarea unor ornamente. – Et. nec. Vezi definitia »