ZEOLÍT s. m. silicat natural de aluminiu și sodiu din rocile vulcanice. (< fr. zéolite) Vezi definitia »

TRONCĂNÍT, troncănituri, s. n. Troncănire. – V. troncăni. Vezi definitia »

GHEIZERÍT s.n. (Geol.) Depozit silicios provenit din precipitarea silicei din apa izvoarelor fierbinți în regiunile vulcanice. [Pron. ghei-. / < fr. geysérite]. Vezi definitia »

șoncăít¹ s.n. (reg.) șchiopătură, șchiopăt, șoncăială. Vezi definitia »

SCIT, -Ă adj., s. m. f. (locuitor) care aparținea unei populații indo-europene nomade, în stepele din nordul Mării Negre și ale Mării Caspice; scitic. ◊ (s. f.) limbă iraniană veche vorbită de sciți; scitică. (< fr. scythe, lat. scytha) Vezi definitia »