MORALIZATÓR, -OÁRE, moralizatori, -oare, adj. Care contribuie la crearea unei atmosfere morale, la răspândirea moralei, care dă învățături morale, care moralizează pe cineva; educativ. ♦ (Și substantivat; peior.) Care propovăduiește principiile morale cu ostentație. – Din fr. moralisateur. Vezi definitia »

sărutătór, sărutătoáre, adj., s.m. și f. (înv.) (persoană) care sărută. Vezi definitia »

BOR¹ s. n. metaloid în natură sub formă de săruri ale acidului boric. (< fr. bore) Vezi definitia »

pătrămășitór, pătrămășitoáre, s.m. și f. (reg.) persoană foarte cheltuitoare, risipitoare. Vezi definitia »

SECUTÓR s.m. (Ant.) Gladiator înarmat numai cu sabie și scut, care se lupta cu un alt gladiator înarmat cu un trident și cu o plasă; mirmidon. [< lat. secutor]. Vezi definitia »