ARÍCI, arici, s. m. 1. Animal mamifer insectivor, cu botul ascuțit și corpul gros, acoperit cu țepi (Erinaceus europaeus). ◊ Expr.: Barbă de arici = barbă țepoasă. Zbârlit ca un arici = supărăcios, ursuz. ◊ Compus: arici-de-mare = animal echinoderm cu corpul acoperit cu țepi, care trăiește în unele mări și oceane (Echinus lividus). 2. Nume dat unor boli ale vitelor. 3 Piesă făcută din bare de fier forjat sau sudat, prevăzută cu patru brațe cu vârf ascuțit și folosită ca obstacol împotriva animalelor, a autovehiculelor etc. – Lat. ericius. Vezi definitia »

TEGLÍCI, teglice, s. n. Unealtă folosită de cojocari și de cizmari pentru a întinde pielea în vederea prelucrării ei. – Din bg. teglič. Vezi definitia »

zădărnici (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. zădărnicésc, imperf. 3 sg. zădărniceá; conj. prez. 3 să zădărniceáscă Vezi definitia »

cánci adj. – Nimic, zero, absolut deloc (Arg.). Țig. kanč (Graur 133; Vasiliu, GS, VII, 106; Juillant 160). Vezi definitia »

șăbăcí, șăbăcésc, vb. IV (reg.) a împodobi cu șabace (v.) îmbrăcămintea. Vezi definitia »