Definita cuvantului intervocalic
INTERVOCÁLIC, -Ă adj. Aflat între două vocale, dintre două vocale. [Cf. fr. intervocalique].

Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu intervocalic
PÉRSIC adj. ordin ~ = ordin arhitectonic în care anta-blamentul este purtat de figuri de captivi. (< fr. persique) Vezi definitia »
BIOPSÍHIC, -Ă adj. biopsihologic. (< engl. biopsychical) Vezi definitia »
MALÓNIC adj. (Chim.; în sintagma) Acid malonic = acid dicarboxilic folosit împreună cu derivații săi în sinteze organice și farmaceutice. – Din fr. malonique. Vezi definitia »
PALEOGRÁFIC, -Ă adj. Referitor la paleografie. [< fr. paléographique]. Vezi definitia »
mertíc (mertíce), s. n.1. Măsură de capacitate pentru solide, cu valoare variabilă, echivalînd între 1 și 7 litri. – 2. Uium. – 3. Rație, porție. Origine neclară. Pare să provină din ngr. μεριτιϰόν, ngr. μερτιϰόν „parte”, de unde a trecut în v. sb. mèrtik (sec. XIV, cf. Vasmer, Gr., 97), sb., cr., slov. mertuk, mag. mérték. Cuvîntul se explică în ngr. prin μερίδιον „parte”, μερίζω „a împărți”. Fără îndoială, se poate explica prin mag. mérték, considerat ca der. din mérni „a măsura” (Cihac, II, 515; Miklosich, Fremdw., 110; Berneker, II, 38; Gáldi, Dict., 94). Der. din ngr. merge mai bine cu sensul al treilea și cu der. mertici, vb. (a rupe în bucăți, a bucățeli). Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z