INTUBÁȚIE, intubații, s. f. (Med.) Introducere a unei sonde într-un organ tubular în scopul aplicării unor substanțe medicamentoase, anestezice sau în scopul golirii de conținutul patologic; intubare. – Din fr. intubation. Vezi definitia »

CARDIOSCOPÍE s.f. Examinare a contracțiilor inimii cu ajutorul cardioscopului. [Pron. -di-o-, gen. -iei. / < fr. cardioscopie]. Vezi definitia »

PELOTERAPÍE s. f. peloidoterapie. (< engl. pelotherapia) Vezi definitia »

CENTAUROMAHÍE s. f. lupta dintre centauri și lapiți. (< fr. centauromachie, lat. centauromachia) Vezi definitia »

FIZIOLATRÍE s.f. Închinare la fenomenele naturii. [Gen. -iei. / < fr. physiolâtrie]. Vezi definitia »