tăói, -oáie, tăói, -oáie, adj. (reg.) mocirlos, apătos. Vezi definitia »

trăgói s.n. (reg.) cobilă la plug. Vezi definitia »

ȚĂPÓI, țăpoaie, s. n. (Reg.) 1. Furcă (mare) cu coada lungă și cu dinți drepți de fier, cu care se ridică snopii de grâu, maldărele de fân sau de coceni etc. ♦ Furcă în vârful căreia este fixat sacul de pescuit. 2. Căpriorul de la mijloc la casele tărănești. – Țeapă + suf. -oi. Vezi definitia »

VROÍ vb. IV. v. vrea. Vezi definitia »

ȘOȘOÍ, șóșoi, vb. IV. 1. Intranz. și tranz. A vorbi în șoaptă; a șopti. 2. Tranz. A spune, comunica ceva încet. – Formație onomatopeică. Vezi definitia »