singuríu, singuríe, adj. (reg.; despre ființe) singuratic. Vezi definitia »

pardesíu (pardesíuri), s. n. – Mantou de toamnă sau de primăvară. – Mr. paldesu. Fr. pardessus, cf. bg. pardesĭu. Vezi definitia »

bíu s. m. – Abundență, belșug. – Var. biv. Mag. bő(v). Înv. (sec. XVII), azi înlocuit de belșug (‹ bivșug). – Der. bios, adj. (abundent, copios); biușag, s. n. (abundență), din mag. bővseg (Lőwe 41; Gáldi, Dict., 85); ambele înv. Cf. belșug. Vezi definitia »

șapcalíu, -íe, adj. (reg.; despre oameni) care are un mers urât, dizgrațios. Vezi definitia »

AMFÍBIU¹, amfibii, s. n. Avion special construit pentru a se înălța și a coborî atât (de) pe uscat cât și (de) pe apă; automobil sau tanc special construit pentru a putea merge atât pe uscat cât și pe apă. – Fr. amphibie (< gr.). Vezi definitia »