DAMNAȚIÚNE, damnațiuni, s. f. (Livr.; în mitologia greco-romană și în religia creștină) Osândire la muncile infernului. [Pr.: -ți-u-. – Var.: damnáție s. f.] – Din fr. damnation, lat. damnatio, -onis. Vezi definitia »

FICȚIÚNE s.f. Născocire, creație a imaginației; reprezentare falsă produsă de imaginația cuiva. [Pron. -ți-u-. / cf. fr. fiction, lat. fictio]. Vezi definitia »

NUTRIȚIÚNE s.f. v. nutriție. Vezi definitia »

ÎNGĂLĂCIÚNE, îngălăciuni, s. f. (în v.) Neîngrijire, necurățenie. – Îngăla + suf. -ăciune. Vezi definitia »

FÍNE s. m. sfârșit. ♦ în ~ = în sfârșit; (muz.) al ~ = până la capăt. (< it. fine) Vezi definitia »