CETÉȚ, ceteți, s. m. (Înv.) Persoană care citește; cititor. – Din sl. čĩtĩcĩ. Vezi definitia »

ZBANȚ², zbanțuri, s. n. (Reg.) Ventuză (2). – Cf. ucr. zban, zbanja. Vezi definitia »

BOȚ¹, boțuri, s. n. Cocoloș. – Et. nec. Vezi definitia »

slătineánț, slătineánți, s.m. (reg.) bărbat care face parte din populația de bază a orașului Slatina sau care este originar de acolo. Vezi definitia »

huduléț (huludéț), s.n. (reg.) 1. bețișorul ce ține țeava în suveică. 2. cuiul din urechile proțapului la car. Vezi definitia »