COSMONAÚTIC, -Ă, cosmonautici, -ce, adj., s. f. 1. Adj. referitor la cosmonautică, de cosmonautică. 2. S. f. Astronautică. – Din fr. cosmonautique. Cf. rus. kosmonavtika. Vezi definitia »

VULCÁNIC, -Ă adj. 1. Format prin acțiunea vulcanilor. 2. (Fig.) Impetuos, nestăpânit, năvalnic. [Cf. it. vulcanico, fr. volcanique]. Vezi definitia »

ACÚSTIC, -Ă, acustici, -ce, adj., s. f. I. Adj. Care emite, transmite sau recepționează sunete, care aparține acusticii (II 1), privitor la acustică. ◊ Nervi acustici = a opta pereche de nervi cranieni. Tub acustic = tub lung care servește la transmiterea vocii pe nave, în puțuri minere etc. Cornet acustic = dispozitiv cu ajutorul căruia se recepționează sunete și se înlesnește perceperea lor. II. S. f. 1. Parte a fizicii care se ocupă cu studiul producerii, propagării și recepționării sunetelor. ◊ Acustică arhitecturală = ramură a acusticii care studiază fenomenele legate de propagarea undelor acustice în încăperi. 2. Calitatea de a înlesni o (bună) audiție. – Din fr. acoustique. Vezi definitia »

CRIPTOGRÁFIC, -Ă adj. Referitor la criptografie. [< fr. cryptographique]. Vezi definitia »

ORTOSIMPÁTIC, -Ă adj. al sistemului neuro-vegetativ. (< fr. orthosympathique) Vezi definitia »