țurói, țuroáie, s.n. (reg.) izvor care curge pe un jgheab îngust. Vezi definitia »

priboí², priboiésc, vb. IV (pop.) 1. a găuri, a perfora sau a lărgi o gaură cu priboiul. 2. (fig.; reg.) a ținti cu ochii, a fixa (ceva sau pe cineva). Vezi definitia »

sói (-iuri), s. n. – 1. Rasă, castă. – 2. Speță, tip, generație. – 3. Clasă, specie, gen. – 4. Caracter, model, natură. – Mr. so(i)e, megl. soi. Tc. soy (Șeineanu, II, 325; Lokotsch 1923; Ronzevalle 113), cf. ngr. σόï, alb., bg. soi. – Der. soi, vb. (a încrucișa, a îmbunătăți rasa); soios, adj. (de rasă bună). Vezi definitia »

zorzoí (a ~) (pop.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. zorzoiésc, imperf. 3 sg. zorzoiá; conj. prez. 3 să zorzoiáscă Vezi definitia »

mociói adv. (reg.) ud leoarcă. Vezi definitia »