LITERÁR, -Ă, literari, -e, adj. Care aparține literaturii, care se referă la literatură, care corespunde cerințelor literaturii. ◊ Limbă literară = aspectul cel mai corect al limbii naționale, produs al unei continue prelucrări a limbii din partea scriitorilor, a publiciștilor, a oamenilor de știință etc. și constituind o sinteză a posibilităților de exprimare ale limbii întregului popor la un moment dat. – Din fr. littéraire, lat. litterarius. Vezi definitia »

COJOCÁR, cojocari, s. m. Bărbat care lucrează sau vinde cojoace, căciuli etc. – Cojoc + suf. -ar. Vezi definitia »

pătrunzár s.f. (reg.) perforator, dorn, priboi, potricală. Vezi definitia »

BUDOÁR, budoare, s. n. Cameră intimă a unei femei. [Pr.: -do-ar] – Fr. budoir. Vezi definitia »

IMPRESÁR s. m. organizator de turnee, de reprezentații teatrale, concerte etc. (< fr. imprésario, it. impresario, germ. Impresario) Vezi definitia »