Definita cuvantului beden
bedén (-nuri), s. n. – 1. Crenel. – 2. Piele. Var. bedean. Tc. beden (Șeineanu, II, 13). Cuvînt rar, înv.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu beden
ANTRACÉN s. m. hidrocarbură aromatică, substanță cristalizată, care se prepară prin distilarea gudroanelor de huilă. (< fr. anthracène) Vezi definitia »
SERICIGÉN, -Ă, sericigeni, -e, adj. (Despre glandele unor viermi, insecte) Care secretă mătase. – Din fr. séricigène. Vezi definitia »
POLIXÉN2, -Ă adj. (despre paraziți) care poate trăi pe mai multe gazde. (< lat. polyxenus) Vezi definitia »
COMATOGÉN, -Ă, comatogeni, -e, adj. (Med.) Care produce comă1. Factor comatogen. – Din fr. comatogène. Vezi definitia »
PALEOGÉN, s.n. Prima perioada a erei neozoice. Vezi definitia »