ANTIGÉN s.m. Substanță care, introdusă în organism, poate produce anticorpi. [< fr. antigène, cf. gr. anti – contra, gennan – a naște]. Vezi definitia »

PLURIÉN, -Ă adj. (Despre arborete) Neomogen din punctul de vedere al vârstei. [Pron. -ri-en, pl. -ieni, -iene. / et. incertă]. Vezi definitia »

CORNICÉN s. m. (ant.) cântăreț din corn. (< lat. cornicen) Vezi definitia »

CIANOGÉN s.n. Cian. [Pron. ci-a-. / < fr. cyanogène]. Vezi definitia »

HEXACLORBENZÉN s. m. Compus chimic obținut prin substituirea atomilor de hidrogen din benzen cu atomi de clor, întrebuințat la combaterea mălurii grâului. – Din fr. hexachlorobenzène. Vezi definitia »