MĂTĂÚZ, mătăuze, s. n. Mănunchi de busuioc, cu care preotul stropește cu agheasmă; sfeștoc, pămătuf. ♦ (Reg.) Bețigaș la capătul căruia se află un ghemotoc de cârpe sau de câlți și care are diverse întrebuințări. – Et. nec. Vezi definitia »

AUTOBÚZ s.n. Autovehicul închis, folosit pentru transportul în comun al pasagerilor. [Cf. germ. Autobus, fr. autobus < auto(mobile-omni)bus]. Vezi definitia »

ȘOLTÚZ, șoltuzi, s. m. Titlu dat în evul mediu în Moldova cârmuitorului unui oraș, care era ajutat în activitatea sa de un sfat format din 6-12 pârgari; persoană care avea acest titlu. – Din pol. szoltys. Vezi definitia »

TROLEIBÚZ s. n. vehicul rutier cu tracțiune electrică, fără șine, pentru transportul în comun. (< fr. trolleybus) Vezi definitia »

AEROBÚZ s.n. Avion de pasageri de mare capacitate, folosit pe distanțe medii. [< fr. aérobus]. Vezi definitia »