BEZMÉTIC, -Ă, bezmetici, -e, adj. Fără rost, fără căpătâi; p. ext. zăpăcit. E slujitor cu credință. El n-a umblat bezmetic(SADOVEANU). [Var.: bezmétec, -ă adj.] – Ucr. bezmatok „[stup] fără matcă”. Vezi definitia »

ERPETOLÓGIC, -Ă adj. Referitor la erpetologie. [< fr. erpétologique]. Vezi definitia »

EUHARÍSTIC, -Ă adj. Referitor la euharistie, la împărtășanie. [< fr. eucharistique]. Vezi definitia »

FLOGÍSTIC, -Ă adj. (Liv.) De ardere; provenind din ardere. // s.n. 1. Substanță inexistentă, imaginată de alchimiști pentru a explica arderea. 2. Agent capabil să producă o inflamație. [< fr. phlogistique, cf. gr. phlogistos – inflamabil]. Vezi definitia »

CAPRÓIC adj. acid ~ = acid gras care se găsește în stare de glicerină în unt și în uleiul de cocos. (< fr. caproïque) Vezi definitia »