Definita cuvantului bihuncă
bihúncă (bihúnci), s. f. – Trăsură ușoară. Rus. bigunki „trăsură de curse” (Iordan, BF, VI, 163). Se folosește numai în Mold.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu bihuncă
VULTUROÁICĂ, vulturoaice, s. f. Femela vulturului (1); vulturiță, vulturoaie. – Vultur + suf. -oaică. Vezi definitia »
girafă, girafe s. f. persoană înaltă și slabă. Vezi definitia »
nóuă num. – Numărul de după opt. – Mr. noauă, nao, megl. noauă, nou. Lat. nǒvĕm (Pușcariu 1193; Candrea-Dens., 1249; REW 5968), cf. it., port. nove, prov. nou, fr. neuf, sp. nueve. – Der. nouăzeci, num. (de nouă ori zece). Vezi definitia »
háchiță (-țe), s. f. – (Mold.) Capriciu, chef, toane, încăpățînare. Origine necunoscută. Vezi definitia »
șándră, șándre, s.f. (reg.) construcție primitivă de scânduri. Vezi definitia »