Definita cuvantului pălătui
pălătuí1, pălătuiésc, vb. IV (reg.) 1. a locui într-un palat, ca într-un palat; a trăi din belșug. 2. a locui împreună cu cineva.
Sursa: DAR
Sursa: DAR
Cuvinte ce rimeaza cu pălătui
BUDÚI s. n. v. budăi. Vezi definitia »
cebăluí (-uésc, cebăluít), vb. – 1. A ameți, a zăpăci. – 2. A strica. Mag. (el)csábulni „a fi zăpăcit; a greși” (Lacea, Dacor., II, 901; DAR). – Der. cebăluitură, s. f. (obiect stricat). Sec. XVI. Vezi definitia »
purluí, púrlui, vb. IV (reg.) 1. a-și bate joc; a batjocori. 2. a porecli. Vezi definitia »
ETUI ETüÍ/ s. n. cutiuță în care se păstrează un aparat mic, ochelarii etc. (< fr. étui) Vezi definitia »
oletuí, oletuiésc, vb. IV (reg.) a bate zdravăn, a zdrobi. Vezi definitia »