MĂIETOÁRE, măietori, s. f. (Reg.) Construcție într-o gospodărie sătească, în care se păstrează păioasele, nutrețul etc. – Din mânea + suf. -(ă)toare. Vezi definitia »

SUPRARAFINÁRE, suprarafinări, s. f. Rafinare defectuoasă a unui produs petrolier prin depășirea cantității de reactiv, a temperaturii etc. – Supra- + rafinare. Vezi definitia »

ONOÁRE s.f. 1. Cinste; integritate morală, probitate, corectitudine. ♦ De onoare = a) onest; b) care angajează cinstea, demnitatea cuiva. 2. Renume, faimă, bună reputație. ♦ A face onoare cuiva = a onora. 3. Mândrie, demnitate. 4. Cinste, favoare. 5. Castitate, pudoare (la femei). [Gen. -iei, var. onor s.n. / < lat. honor, cf. fr. honneur, it. onore]. Vezi definitia »

ORDONÁRE s.f. Acțiunea de a ordona și rezultatul ei. ♦ (Log.) Raport de ordonare = cuprinderea unei noțiuni în sfera unei alte noțiuni mai generale. [< ordona]. Vezi definitia »

COSÍRE, cosiri, s. f. Acțiunea de a cosi și rezultatul ei. – V. cosi. Vezi definitia »