PESCÁR, pescari, s. m. I. Persoană care se ocupă cu pescuitul și uneori cu conservarea peștelui (1) pescuit; persoană care practică pescuitul sportiv; p. ext. persoană care vinde pește. II. Nume dat unor specii de păsări din familii diferite care trăiesc pe lângă ape, în cârduri mari și se hrănesc cu pește (1), dintre care unele sunt de talie mijlocie, cu corp îndesat, cu gât scurt, cu cioc ascuțit și curbat la vârf, cu picioare scurte și degetele anterioare reunite printr-o membrană înotătoare (Larus), iar altele au corpul scurt, ciocul mare, penajul colorat în tonuri de cenușiu și albastru-verzui (Alcedo). – Lat. piscarius. Vezi definitia »

BIPÁR, -Ă adj. 1. care dă naștere la două ființe o dată. 2. (bot.) cu ramuri bifurcate. (< engl. biparous) Vezi definitia »

valvár adj. m., pl. valvári; f. valváră, pl. valváre Vezi definitia »

MALÁR adj., s. n. (os al feței) așezat lateral, dedesubtul orbitei. (< fr. malaire) Vezi definitia »

BUCĂTÁR, bucătari, s. m. Bărbat care are meseria de a găti mâncare. – Bucată + suf. -ar. Vezi definitia »