morângláv, -ă, adj. (reg., despre porumb) cu drugi mari și cu 8-10 rânduri de boabe. Vezi definitia »

SLAV, -Ă adj., s. m. f. (individ) care aparține unei comunități de triburi din marea familie a popoarelor de limbă indo-europeană, grupul satem. ♦ limbi ĕ = ansamblu de limbi indo-europene, vorbite de slavi, în Europa de est și centrală. ◊ (s. f.) slavă veche = limba slavilor din estul Pen. Balcanice. (< fr. slave) Vezi definitia »

RUSÁV, -Ă, rusávi, -e, adj. (Înv., sec. XVII) Blond. (din rus²; ucr. rusjavyj) Vezi definitia »

pârțáv, -ă, adj. (reg.) nervos și repezit. Vezi definitia »

PALEOSLÁV, -Ă I. adj. referitor la slava veche; scris în această limbă. II. s. f. limba veche slavă. (< fr. paléoslave) Vezi definitia »