CLARÍT s. n. constituent al cărbunilor minerali, dintr-o masă transparentă de granule foarte mici. (< fr. clarite) Vezi definitia »

șfăruít, șfăruítă, adj. (reg.) legat cu sfoară. Vezi definitia »

ÎMBUCĂTĂȚÍT, -Ă, îmbucătățiți, -te, adj. Care este divizat în bucăți; fracționat. – V. îmbucătăți. Vezi definitia »

ZÂNGĂNÍT, -Ă, zângăniți, -te, adj. v. ZÂNGĂNI. – [DEX '98] Vezi definitia »

BELEMNÍT (‹ fr. {i}; {s} gr. belemnon „săgeată”) s. m. (PALEONT.) Ordin de cefalopode dibranhiate, exclusiv fosile, cu cochilie calcaroasă, din care s-a păstrat partea inferioară masivă, de formă cilindro-conică (de glonte). Caracteristică pentru Mezozoic; apare în Triasic, dar dezvoltarea maximă o are în Jurasic și Cretacic, la sfîrșitul căruia dispare. Vezi definitia »