Definita cuvantului perpeliciu
perpelíciu, perpelíciuri, s.n. și perpelíci, s.m. (reg.) 1. (s.n.; la pl.) vreascuri, surcele uscate, care fac flacără mare. 2. (s.m.) om neastâmpărat, copil zburdalnic.
Sursa: DAR
Sursa: DAR
Cuvinte ce rimeaza cu perpeliciu
MONOPÓDIU, monopodii, s. n. Mod de ramificație a tulpinii în care axul principal crește continuu. – Din fr. monopode. Vezi definitia »
PALÁDIU1 s. n. Element chimic, metal alb-argintiu, lucios, foarte maleabil, din familia platinei, întrebuințat drept catalizator în unele reacții sau ca înlocuitor al platinei în construcția unor instrumente de precizie, a unor obiecte de artă etc. – Din fr. palladium. Vezi definitia »
rachíu (rachíuri), s. n. – Vinars. – Var. Trans. rachie. Mr. arăchie, megl. răchiie. Tc. raki ‹ arab. araq (Roesler 601; Cihac, II, 302; Șeineanu, II, 298), cf. bg., sb. rakija, ngr. ραϰί, rus. raki, și direct din arab., fr. arak, it. arac(ca), sp. arac, engl. arrack. – Der. rachier, s. m. (producător de țuică, distilator); rachiereasă (var. rachieriță), s. f. (nevastă de rachier); rachigiu, s. m. (înv., producător de țuică), din tc. rakici; rachierie, s. f. (distilerie); rachiiță, s. f. (înv., bodegă). Vezi definitia »
CÉLȚIU s.n. Hafniu. [Pron. -țiu. / < fr. celtium]. Vezi definitia »
nihiú! interj. (reg.) strigăt cu care se alungă câinii sau alte animale. Vezi definitia »