pólză s. f. – Folos, cîștig. Sl. polĭza (Tiktin). Sec. XVII, înv. ca și der. polzui, vb. (a cîștiga), din sl. polizevati; polzuință, s. f. (folos). Vezi definitia »

șușórcă (-ci), s. f. – (Mold., Trans.) Pănușă de porumb. Mag. susorka (Candrea). Vezi definitia »

CUÉSTĂ s.f. (Geol.) Formă de relief ca un povârniș, apărută într-o regiune în care stratele cu roci dure alternează cu cele moi, datorită eroziunii apelor curgătoare și retragerii treptate a versanților. [< sp. cuesta]. Vezi definitia »

gîrbă (-be), s. f. – Spinare. – Megl. gorb. Sl. gŭrbŭ „spinare” (Miklosich, Slaw. Elem., 20; Cihac, II, 343; Conev 89), cf. bg. gărb „cocoașă”. – Der. gîrbi, vb. (înv., a se arunca; Trans. și Bucov., „a lătra”, literal „a sări pe cineva”); gîrbiță, s. f. (la cai, greabăn; la vite, grumaz; plantă, Limodorum abortivum), der. intern de la gîrbă, sau direct din sb. grbica „cocoașă”. Cf. gîrbov, hrib. Vezi definitia »

TERMOLÍZĂ s. f. (Biol.) Complex proces fiziologic prin care organismul pierde surplusul de căldură; termodispersie. – Din fr. thermolyse. Vezi definitia »