trotinetă, trotinete s. f. (glum.) mijloc de transport în comun. Vezi definitia »

BISMUTÍNĂ s. f. sulfură naturală de bismut. (< fr. bismuthine) Vezi definitia »

chítă, chíte, s.f. (pop.) mănunchi a) mănunchi de flori, buchet, struț. b) mănunchi, jurubiță, mănușă de fuioare. c) mănunchi de grâu. d) mănunchi, mănușă de frunze de tutun. e) mănunchi sau ciucure de cireșe. 2. stol de păsări. 3. numele unui joc de copii și al unui dans țărănesc. 4. (reg., înv.) grijă, dorință imperioasă. 5. moment oportun, decisiv; noroc. 6. (reg., înv.) gând rău, pică, ciudă, necaz. Vezi definitia »

OROGENÉZĂ s. f. totalitatea fenomenelor tectonice care au determinat formarea munților; orogenie (1). (< fr. orogenèse) Vezi definitia »

CAPONIÉRĂ s. f. 1. cazemată cu două ambrazuri, ale cărei arme flanchează două direcții. 2. nișă în peretele unui tunel. (< fr. caponnière, it. capponiera) Vezi definitia »