IBRÍC, ibrice, s. n. Vas cilindric, de metal, cu cioc și cu coadă lungă, care servește îndeosebi la fiert cafeaua, ceaiul etc. ♦ Vas de metal sau de pământ în formă de urcior, uneori ornamentat, în care se ține apa. – Din tc. ibrik. Vezi definitia »

FÍZICO-CHÍMIC, -Ă adj. referitor la fizică și chimie. (< fr. physico-chimique) Vezi definitia »

NEVRÓTIC, -Ă I. adj., s. m. f. (suferind) de nevroză. II. adj. care provoacă nevroză; neurotic. (< fr. névrotique) Vezi definitia »

METATÉTIC, -Ă, metatetici, -ce, adj. (Lingv.) De metateză; din metateză. – Din fr. métathétique. Vezi definitia »

BIOACÚSTIC, -Ă, bioacustici, -ce, s. f., adj. 1. S. f. Domeniu interdisciplinar care se ocupă cu studiul producerii, structurii și funcției semnalelor acustice la organismele vii. 2. Adj. De bioacustică (1). [Pr.: bi-o-a] – Din germ. Bioakustik, engl. bioacoustics. Vezi definitia »