RECESÍV, -Ă adj. Care dă îndărăt, pe cale de a dispărea; care există în stare latentă; retras. ◊ Caracter recesiv = caracter ereditar sau genă care nu se manifestă decât în absența genei contrare, dominante. [< fr. récessif]. Vezi definitia »

DEPRECIATÍV, -Ă, depreciativi, -e, adj. Care dovedește lipsă de considerație sau dispreț, care conține o notă de batjocură. [Pr.: -ci-a-] – Din fr. dépréciatif. Vezi definitia »

IMPRESÍV, -Ă adj. capabil să producă impresii; impresionant. (< fr. impressif) Vezi definitia »

CONECTÍV, -Ă adj. Care poate fi conectat, care se conectează. // s.n. 1. (Log.) Legătură prin intermediul căreia din variabile separate iau naștere expresii; conector. 2. Nerv care reunește mai mulți ganglioni. 3. (Bot.) Parte a anterei care suportă și reunește sacii polenici. ♦ Țesut celular. 4. (Mat.) Operator. [Cf. lat. connectivus, fr. connectif, it. connettivo]. Vezi definitia »

sustantiv,feminin,nearticulatșingular: stare/calitate /insusire a cuiva/ceva datatorita careia poate / merita / se cade sa fie/devina sters. etimologie: romanesc cuv., de la stergere. Vezi definitia »