PRĂDÁLICĂ, prădalice, s. f. (În evul mediu, în Țara Românească) Bun funciar trecut în stăpânirea domniei la stingerea descendenței masculine a proprietarului. – Din sl. prădalica. Vezi definitia »

pișoarcă, pișorci s. f. 1. (pop.) persoană (mai ales copil) care urinează în pat. 2. băutură proastă / slabă / chioară. Vezi definitia »

capélă, capéle, s.f. (înv., pop. și fam.) 1. pălărie (de damă). 2. joben. 3. boneta soldatului. Vezi definitia »

FLEÁȘCĂ s. f. 1. Materie moale și apătoasă, fără consistență; fleșcăială. ♦ Fig. Om moale, lipsit de energie, molâu. 2. (Pop.) Palmă, lovitură dată cu palma. – Cf. fleașc. Vezi definitia »

TUȘĂ², tuși, s. f. (Pop. și fam.) Mătușă. – Din [mă]tușă. Vezi definitia »