Definita cuvantului junctură
JUNCTÚRĂ s.f. (Liv.) Legătură, loc de unire, joncțiune; (spec.) locul de unire a două formațiuni anatomice. [< lat. iunctura].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu junctură
CHINÍNĂ s. f. alcaloid alb, cristalizat, foarte amar la gust, extras din scoarța arborelui chinchina, febrifug. (< fr. quinine) Vezi definitia »
BARÍTĂ, barite, s. f. Hidrat de bariu. – Fr. baryte. Vezi definitia »
FIORITÚRĂ s. f. (muz.) ornament vocal constând dintr-o notă sau grup de note care servesc să împodobească melodia, executându-se după fantezia interpretului. (< it. fioritura) Vezi definitia »
chilfoseálă, chilfoséli, s.f. (reg., înv.) bătaie, chelfăneală. Vezi definitia »
PUTRESCÍNĂ s. f. ptomaină care se formează la putrefacția cadavrelor. (< fr. putrescine) Vezi definitia »