STIPÉLĂ, stipele, s. f. Fiecare dintre cele două frunzișoare situate la baza pețiolului sau a limbului frunzelor, care protejează mugurii axiali. – Din fr. stipelle. Vezi definitia »

firídă (firíde), s. f. – Nișă, adîncitură în zid. – Var. hiridă. Mr. firidă. Ngr. φυρίδα (Philippide, Principii, 148), cf. bg. firida. Vezi definitia »

cafteală, cafteli s. f. v. caft. Vezi definitia »

GLUCÓZĂ s.f. Substanță organică dulce, albă și cristalizată, care se găsește în struguri, în amidonul din cartofi etc. [< fr. glucose, cf. gr. glykys – dulce]. Vezi definitia »

ȚINÚTĂ s.f. 1. Atitudine, poziție a corpului. 2. Fel de a se purta; comportare, comportament. 3. Mod de a se îmbrăca, de a se prezenta în societate; (p. ext.) îmbrăcăminte, costum. ♦ Ținută de campanie = echipamentul complet al unui ostaș în campanie. 4. (Muz.) Facultatea de a prelungi un sunet. 5. (Lingv.) Act fonator în timpul căruia organul vocal păstrează o anumită poziție. [< ține, după it. tenuta, fr. tenue]. Vezi definitia »