COTROPÍ, cotropésc, vb. IV. Tranz. 1. A ocupa prin violență, a pune stăpânire pe un teritoriu străin în mod abuziv și brutal; a încălca, a invada. ♦ Refl. (Rar) A se nărui, a se prăbuși. 2. Fig. A acoperi, a cuprinde din toate părțile; a copleși. – Et. nec. Vezi definitia »

gelăpí, gelăpésc, vb. IV (reg.) a mânca lacom. Vezi definitia »

CARPI s.m. pl. (?sursa discutabila) Populație de origine dacică. În secolele II-III e.n. carpii au locuit teritoriul de la est de Carpați până la Nistru. După unii cercetători, denumirea de carpi vine de la Carpates (munte), nume ce derivă fie din rădăcina sker = „a tăia”, fie din alfabetul Karpë, Karme (karp-m) = „stâncă”; după alții, el ar deriva din rădăcina indo-europeană Kar = „a lăuda”. Indiferent dacă numele carpilor vine de la Carpates (munte), ori de la forma indo-europeană Kar, un lucru este sigur – și anume că populația carpică a locuit în preajma munților Carpați. [Sursa: http://www.zamolxis.ro/modules.php?name=Dictionare&op=content&tid=18] Vezi definitia »

terpí (-pésc, -ít), vb. A răbda, a suporta, a insista. Sl. trŭpĕti (Candrea). Sec. XVII, înv. – Der. terpenie, s. f. (Mold., răbdare). Vezi definitia »

LAPI-/LAPID(I)- elem. „piatră”. (< fr. lapi-, lapid/i/-, cf. lat. lapis, -idis) Vezi definitia »