DELEGÁȚIE, delegații, s. f. 1. Misiune sau însărcinare de-a se prezenta sau de a acționa în numele cuiva ♦ (Concr.) Act prin care cineva este desemnat ca delegat. 2. Grup de persoane împuternicit cu o misiune specială. – Din fr. délégation, lat. delegatio. Vezi definitia »

NUCLEÁȚIE s.f. Provocare sau dezvoltare a unei condensări ori a unei cristalizări în gaze sau lichide cu ajutorul nucleelor de condensare, respectiv de cristalizare. [Pron. -cle-a-, gen. -iei. / cf. fr. nucléation]. Vezi definitia »

ordíe (ordíi), s. f. – Hoardă, mai ales, de tătari. – Var. (înv.) urdie, (h)oardă. Mr. urdie. Tc. ordu, urdu (Eguilaz 423; Loebel 71; Șeineanu, II, 373; Lokotsch 1594), cf. ngr. ỏρντί, bg. ordija, it. orda, fr. horde (› hoardă), sp. horda, germ. Horde. Sec. XVII, înv. Vezi definitia »

PRIMATOLOGÍE s. f. studiu științific al primatelor. (< germ. Primatologie) Vezi definitia »

INCÚRIE, incurii, s. f. (Livr.) Neglijență, neîngrijire. – Din fr. incurie, lat. incuria. Vezi definitia »