STEFANÍT s. n. sulfură dublă naturală de stibiu și argint. (< fr. stéphanite) Vezi definitia »

AIURÍT, -Ă, aiuriți, -te, adj. (Despre oameni; adesea substantivat) Cu mintea tulbure; uluit, zăpăcit; p. ext. (despre manifestările oamenilor; adesea adverbial) care arată o minte confuză. – V. aiuri. Vezi definitia »

ZOOFÍT, zoofite, s. n. (Ieșit din uz) Celenterat. [Pl. și: (m.) zoofiți] – Fr. zoophyte. Vezi definitia »

DĂLTUÍT, -Ă, dăltuiți, -te, adj. Lucrat, cioplit, sculptat cu dalta. – V. dăltui. Vezi definitia »

TERMÍT, termituri, s. n. Amestec de pulbere de aluminiu cu un oxid al unui metal, întrebuințat în sudură, în metalurgie etc. – Din fr. thermite. Vezi definitia »