Definita cuvantului major
MAJÓR, -Ă adj. 1. Ajuns la majorat. 2. Principal, de mare importanță. 3. (Muz.) Gamă majoră sau mod major = gamă sau mod din cinci tonuri și două semitonuri, situate între treptele a treia și a patra, a șaptea și a opta. 4. (Log.) Termen major = predicatul concluziei unui silogism; premisă majoră = premisa care conține termenul major. [< fr. majeur, cf. lat. maior – comparativul lui magnus].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu major
fumător, -oare, fumători, -oare s. m., s. f. (tox.) persoană care fumează canabis sau rășină de canabis. Vezi definitia »
încordătór2, încordătóri, s.m. (reg.) diavol, drac. Vezi definitia »
TRIMOTÓR adj., s. n. (avion) cu trei motoare. (< fr. trimoteur) Vezi definitia »
HAVATÓR, havatori, s. m. Miner care practică havajul. – Hava + suf. -tor. Vezi definitia »
ÎNTEMEIETÓR, -OÁRE, întemeietori, -oare, s. m. și f. Persoană care a întemeiat ceva; fondator, ctitor. [Pr.: -me-ie-] – Întemeia + suf. -ător. Vezi definitia »