AMATI, celebră familie de lutieri din Cremona (sec. 16-17). Nicola A. (1596-1684) a fost maestrul lui A. Stradivari și a lui Guarneri. Vezi definitia »

pití (pitésc, pitít), vb. – A (se) ascunde, a (se) pitula. Origine îndoielnică, probabil expresivă (Pușcariu, Dacor., I, 76; REW 6544a), cf. chiti, a cărui origine este și mai puțin sigură, și piț, pișca. – Der. pitula (var. pituli), vb. (a (se) ascunde), cu suf. expresiv -li (Cihac, II, 259, se gîndește la un sl. prituliti „a se liniști”); pituliș (var. pituluș), s. n. (ascunziș); pitulice, s. f. (nume de păsări: Sylvia curruca și Troglodytes parvulus); pitulici, s. m. (bărbătușul pitulicii); pitiș, adv. (pe ascuns); pititel, adj. (mic), prin încrucișare cu mititel. Pentru legătura cu chiti cf. Pușcariu, RF, I, 271. Vezi definitia »

ÎMBLĂTÍ, îmblătesc, vb. IV. Tranz. A bate cerealele, plantele cu păstăi etc. cu îmblăciul pentru a le scoate semințele. ♦ Fig. A bate rău pe cineva; a ciomăgi. [Var.: (reg.) îmblăcí vb. IV] – Cf. sl. mlatĩtĩ. Vezi definitia »

ȚÂȘTI-BÂȘTI s. m. invar. (Fam.) Om de statură mică, slab și care nu are astâmpăr. ♦ Om (tânăr) neînsemnat. – Formație onomatopeică de la țâști. Vezi definitia »

CAFTÍ, caftesc, vb. IV. Tranz. (Arg.) A lovi, a bate. – Din țig. cafti. Vezi definitia »