Definita cuvantului potlogi
potlogí, potlogésc, vb. IV 1. (pop.; despre încălțăminte) a pune potloage (petice) pentru a repara; a cârpi, a petici; a pingeli, a tălpui (cu potloage). 2. (refl., reg.; fig.) a-și duce viața de azi pe mâine. 3. (reg.; fig.) a face un mic necaz, un mic rău. 4. (reg.) a (se) bătători, a (se) presa, a (se) turti.
Sursa: DAR
Sursa: DAR
Cuvinte ce rimeaza cu potlogi
BLÚGI s.m. pl. Pantaloni strâmți de cânepă albastră, cu buzunar(e) la spate, pe care de obicei sunt atașate embleme sau fraze ad-hoc, constituind un element de modă tinerească. [Var. blugingi s.m.pl. / < americ. blue-jeans, cf. jean – pânză de cânepă]. Vezi definitia »
BÍGI-BÍGI s. n. invar. Pastă gelatinoasă comestibilă (roșie), dulce, amestecată cu miez de nucă, asemănătoare cu rahatul. – Cf. tc. cici bici. Vezi definitia »
ADĂOGÍ vb. IV. v. adăuga. Vezi definitia »
CUCURIGÍ vb. IV v. cucuriga. Vezi definitia »
FUGÍ, fug, vb. IV. Intranz. 1. A se deplasa cu pași repezi, a se mișca iute într-o direcție, a merge în fugă1; a alerga, a goni. ◊ Expr. A-i fugi (cuiva) pământul de sub picioare, se spune când cineva își pierde echilibrul și este gata să cadă sau, fig., când cineva se simte pierdut, când îsi pierde cumpătul. ♦ (Despre lapte și despre alte lichide) A da în foc (când fierbe). ♦ (Urmat de determinări introduse prin prep. „după”) A urmări în fugă1, a alerga pe urmele cuiva pentru a-l ajunge, pentru a-l prinde. ◊ Expr. A-i fugi (cuiva) ochii după cineva = a nu-și mai putea lua ochii de la cineva, a privi insistent, cu admirație, cu dor; a-i plăcea de cineva. A-i fugi (cuiva) ochii pe ceva = a nu-și putea fixa privirea pe ceva (din cauza strălucirii sau a unei îmbinări de culori) 2. Fig. (Despre vreme sau despre unități de timp) A trece repede, a se scurge rapid. 3. Fig. (Despre peisaje din natură) A se perinda prin fața ochilor cuiva care trece în viteză (călare sau într-un vehicul). 4. A părăsi în grabă (și pe ascuns) un loc pentru a scăpa de o primejdie, de o constrângere; (despre un deținut) a evada; (despre un ostaș) a dezerta. ◊ Expr. A fugi în lume = a pleca de acasă (fără să se știe unde). ♦ (Despre îndrăgostiți) A-și părăsi pe ascuns familia, plecând să trăiască împreună. ♦ A se depărta, a se retrage dintr-un loc. ◊ Expr. (Fam.) Fugi de-aici! = a) pleacă!; b) nu mai spune! Fugi de-acolo! = da' de unde! nici gând să fie așa! ♦ (Urmat de determinări introduse prin prep. „de”) A se sustrage, a se eschiva, a evita. ◊ Expr. A fugi printre (sau dintre) degete = a) (despre obiecte) a-i aluneca cuiva ceva din mână; b) (despre persoane) a se strecura cu dibăcie dintr-o împrejurare, a nu se lăsa prins. – Lat. pop. fugire (=fugere). Vezi definitia »