BANDERÓLĂ s. f. 1. steguleț (de lance, de catarg etc.) 2. bandă de hârtie lipită în jurul unei cutii, a unei cărți etc. 3. bandă de pânză care se poartă la braț ca semn al unei anumite însărcinări etc.; brasardă (1). (< fr. banderole, it. banderuola) Vezi definitia »

iápă (iépe), s. f. – 1. Femela calului. – 2. Tălpig, la războiul de țesut. – 3. Suport pe care se trage plugul, cînd nu este folosit la arat. – 4.Grindă mică. – Mr., megl. iapă, istr. iope. Lat. equa (Pușcariu 755; Candrea-Dens., 795; REW 2883; DAR), cf. sard. ebba, prov. ego, cat., port. egua, sp. yegua. Pentru sensurile secundare, cf. cobilă. – Der. iepar, s. m. (paznic de iepe); iepilă, s. f. (manetă, levier); pare traducere a sl. kobila (Pușcariu, Dacor., VII, 468); iepesc, adj. (de iapă); iepaș, s. m. (poreclă dată de moldoveni soldaților polonezi ai lui Sobieski, care le furau caii), cf. Iorga, R. istorică, V, 266. Vezi definitia »

ARHITECTÚRĂ, s. f. Știința și arta de a proiecta și construi clădiri. ♦ Stilul, caracterul, planul unei (sau unor) clădiri. ♦ Felul în care este construit sau alcătuit ceva. – Din fr. architecture, lat. architectura. Vezi definitia »

CNEMÍDĂ s.f. (Ant.) Jambieră de metal folosită de soldații greci. [< fr. cnémide, cf. lat. cnemis, gr. knemis]. Vezi definitia »

NÓNĂ¹, none, s. f. (Muz.) Interval cuprins între două sunete ale gamei aflate la distanță de nouă trepte; treapta a nouă de la o treaptă dată. – Din lat. nonă. Cf. it. nono. Vezi definitia »