Definita cuvantului povârșuc
povârșúc, povârșúcuri, s.n. (reg.) 1. unealtă de pescuit în formă de papuc sau de opincă, făcută din coajă lată de tei; legănaș, legănuș. 2. (în forma: povârșoc) leasă de nuiele pentru pescuit.
Sursa: DAR
Sursa: DAR
Cuvinte ce rimeaza cu povârșuc
neniulúc s.m. (reg.) neniuț, neniuluț (de la „nene”). Vezi definitia »
DADÚC s.m. (Ant.) Preot care purta o faclă la ceremoniile în cinstea zeiței Ceres. [< lat. daduchus, gr. dadouchos]. Vezi definitia »
ȘTUC s.n. v. stuc. Vezi definitia »
HĂBÚC, hăbuci, s. m. (Reg.; în expr.) A (se) rupe, a (se) face hăbuc(i) = a (se) rupe în bucăți, a (se) distruge; a (se) încurca, a (se) încâlci. ♦ (Adjectival) Rupt în bucăți, distrus; încurcat, încâlcit. – Et. nec. Vezi definitia »
dălcăúc (dălcăúci), s. m. – Caraghios, bufon. – Var. dalcauc, dălhăuc. Tc. dalka(v)uk (Șeineanu, II, 153), cf. ngr. δαλϰαβούϰης. Este cu siguranță cuvînt identic cu dălcăuș, s. m. (Mold., plutaș), dălcăușiță, s. f. (Mold., femeie care ține cîrma unei plute). Vezi definitia »