URECHÉLNIȚĂ, urechelnițe, s. f. I. (Zool.) 1. Insectă de culoare castanie, cu corpul alungit, cu elitrele scurte, având la capătul abdomenului două prelungiri în formă de clește mare (Forficula auricularia). 2. Animal miriapod cu capul mare, cu antenele lungi, cu prima pereche de picioare mai lungă, transformată într-un fel de clești îndreptați îndărăt (Lithobius forficatus). 3. Cârcăiac. II. Plantă erbacee meliferă, cu frunze ovale cărnoase, terminate printr-un vârf ascuțit și așezate în formă de rozetă, cu flori roșii sau roz așezate în partea superioară a tulpinii (Sempervivum tectorum). – Ureche + suf. -elniță. Vezi definitia »

CURIEPUNCTÚRĂ Cü-RI-/ s. f. tratament în cancer, prin introducerea în țesuturi a unor ace radioactive. (< fr. curiepuncture) Vezi definitia »

DENTÍNĂ s.f. Substanță organică din care este formată masa dintelui; ivoriu. [< fr. dentine]. Vezi definitia »

mexícă s.f. (înv.) țesătură de bumbac adusă din Mexic. Vezi definitia »

ABÁCĂ, abace, s.f. (Arhit.) Partea superioară a capitelului unei coloane care face legătura cu arhitrava. – Din fr. abaque, lat. abacus. Vezi definitia »