ginitor, ginitori s. m. 1. lucrător al unui serviciu de filaj. 2. (intl.) denunțător. 3. (intl.) polițist infiltrat sub acoperire în lumea crimei organizate. Vezi definitia »

ORIENTATÓR, -OÁRE adj. care indică direcția. (< orienta + -tor) Vezi definitia »

SECTÓR s.n. 1. (Mat.) Porțiune dintr-un plan mărginită de două raze concurente și de arcul unei curbe cuprins între cele două raze. ♦ Piesă în formă de sector de cerc. 2. Parte, porțiune limitată dintr-o suprafață. ♦ (Mil.) Zona de acțiune a unei unități. 3. Domeniu sau ramură de activitate. ♦ Diviziune, parte, domeniu în cadrul economiei sau al unor unități administrativ-teritoriale. ♦ Sector social-economic = parte a economiei bazată pe o anumită formă de proprietate asupra mijloacelor de producție. [Cf. fr. secteur, rus. sektor, lat. sector < secare – a tăia]. Vezi definitia »

FAVÓR s. n. v. favoare. Vezi definitia »

ORCHESTRATÓR s. m. cel care orchestrează bucăți muzicale. (< fr. orchestrateur) Vezi definitia »