Etimologie Din lat. pervāsus, participiul trecut de la pervādere („a pătrunde”). Pronunție ◊ AFI: /per.va'ziv/ Adjectiv 1. care prezintă calitatea sau tendința de a se împrăștia, de a pătrunde peste tot. Sinonime ◊ penetrant Vezi definitia »

VIDAMÍE s. f. 1. demnitatea, funcția de vidam. 2. pământul unui vidam. (< fr. vidamie) Vezi definitia »

ónghie (-ii), s. f. – Uncie. Mgr. ὄγϰος „greutate”. Sec. XVII, înv. Cf. ug, oca. Vezi definitia »

CHEIRONOMÍE s. f. gen de dirijat coral prin mișcările mâinilor și degetelor, în muzica bisericească. (< germ. Cheironomie) Vezi definitia »

TEANTROPÍE s. f. 1. caracter uman și divin al divinității. 2. atribuire a unor calități umane unor divinități. (< it. teantropia) Vezi definitia »