ELECTROCARDIOGRÁFIC, -Ă, electrocardiografici, -ce, adj. De electrocardiografie, referitor la electrocardiografie. [Pr.: -di-o-] – Din fr. électrocardiographique, engl. electrocardiographic. Vezi definitia »

TÓPIC, -Ă, topici, -ce, s. f., s. n., adj. I. S. f. 1. (Lingv.) Ordinea cuvintelor în propoziție sau a propozițiilor în frază. ♦ Parte a sintaxei sau a stilisticii care se ocupă cu studiul ordinii cuvintelor în propoziție și a propozițiilor în frază. 2. (La pl.; în retorica antică) Argumente de natură generală, aplicabile în toate cazurile analoage; locuri comune. II. Adj. 1. Care aparține topicii (I), privitor la topică. 2. (Despre nume) Care denumește locuri, localități. III. S. n., adj. (Medicament) aplicat local, extern. – Din fr. topique, it. topica. Vezi definitia »

tedaríc s.n. (înv.) 1. aprovizionare. 2. specific, rost. Vezi definitia »

turuiétic, turuiétică, turuiétici, turuiétice, adj. (reg.) nerod, netot, nătărău, nebun. Vezi definitia »

strájnic, strájnici, s.m. (înv.) 1. paznic. 2. sergent-major polonez. Vezi definitia »