Definita cuvantului priboi
pribói1, priboáie, s.n. (pop.) 1. perforator, dorn. 2. băț de bătut icrele de pește. 3. plantă erbacee cu frunze plăcut mirositoare și cu flori roșii și albe. 4. (art.) numele unui dans popular; melodia după care se execută acest dans. 5. (reg.) unealtă cu care se fac găuri în pământ pentru semănatul porumbului sau pentru introducerea stâlpilor gardului. 6. pană pentru despicat lemnele. 7. piron gros și scurt bătut în buștean, pentru a fi cărat. 8. ciur din sârmă pentru curățatul de pieliță al icrelor de morun. 9. (reg.) soluție de pilitură de sulfat de cupru dizolvată în apă, folosită pentru vindecarea fracturilor. 10. (înv. și reg.) coastă foarte înclinată; deal noroios. 11. (reg.) stâncă abruptă pe malul unei ape curgătoare. 12. (reg.) loc la cotul unei ape curgătoare izbit de valuri; priboină.
Sursa: DAR
Sursa: DAR
Cuvinte ce rimeaza cu priboi
morlói s.m. (reg.) pui mic de somn (pește). Vezi definitia »
LEBĂDÓI, lebădoi, s. m. (Rar) Masculul lebedei. – Lebădă + suf. -oi. Vezi definitia »
frontavói, frontavói, s.m. (înv.) ofițer înaintat în grad pe front, fără școală militară. Vezi definitia »
MUȘUROÍ2, mușuroiesc, vb. IV. Tranz. A îngrămădi pământ la rădăcina unei plante, pentru a o proteja sau pentru a favoriza dezvoltarea ei. ♦ Refl. Fig. A se aduna, a se strânge, a se grămădi. [Var.: mușiroí vb. IV] – Din mușuroi1. Vezi definitia »
a mânca cât doi / cât șapte / cât zece expr. a mânca foarte mult. Vezi definitia »