ÁRFĂ s. f. V. harpă. Vezi definitia »

DOZĂ² s.f. 1. Cutie folosită mai ales la instalațiile electrice cu conducte în tuburi pentru a face legăturile dintre conducte și ramificații. 2. Aparat care produce un curent electric variabil sub acțiunea vibrațiilor pe care i le imprimă o placă de fonograf; picup. 3. (Fot.) Instrument ajutător pentru desfășurarea în bune condiții tehnice a developării filmelor. [< germ. Dose]. Vezi definitia »

BOIÁLĂ, boieli, s. f. Vopsire. ♦ (Peior.) Fardare. – Din boi¹ + suf. -eală. Vezi definitia »

CVINTADÉCIMĂ s. f. (muz.) interval de 15 trepte (două octave). (< lat. quinta decima) Vezi definitia »

a o călca la blană expr. a accelera la maximum. Vezi definitia »