TÚRNUS, turnusuri, s. n. Interval de timp în care se efectuează complet un anumit proces, o anumită operație de deplasare; grafic de serviciu. – Din germ. Turnus. Vezi definitia »

MESOHÍPPUS s. m. gen fosil de mamifere ecvide, de mărimea unui câine, strămoș direct al calului. (< fr. mesohippus) Vezi definitia »

SINUS² s. n. (mat.) funcție trigonometrică, raportul dintre lungimea catetei opuse unghiului respectiv dintr-un triunghi dreptunghi. (< fr. sinus) Vezi definitia »

PERIELECTROTÓNUS s.n. (Biol.) Zona de creștere a excitației în vecinătatea nervului. [Cf. fr. périélectrotonus]. Vezi definitia »

ELECTROTÓNUS s. n. stare de tensiune a unui nerv sau mușchi produsă prin excitații electrice. (< fr. électrotonus) Vezi definitia »