Definita cuvantului miasmă
MIÁSMĂ s.f. Emanație nesănătoasă, miros urât provenit din materii organice în descompunere; duhoare. [Pron. -mi-as-. / < fr. miasme, cf. gr. miasma – murdărie, pată].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu miasmă
PRÓRĂ s.f. (Mar.) Partea dinainte a unei nave. [Var. provă s.f. / < it. prora, cf. lat. prora]. Vezi definitia »
FOLÍCULĂ, folicule, s. f. Fruct uscat de tipul capsulei, format dintr-o singură carpelă îndoită în formă de cornet. – Din fr. follicule. Vezi definitia »
HIDROTÉHNICĂ s.f. v. hidrotehnic (1). [DEX'98] Vezi definitia »
RADIOCOMÁNDĂ s.f. Telecomandă efectuată cu ajutorul undelor electromagnetice. [Cf. fr. radiocommande]. Vezi definitia »
văiúgă s. f., g.-d. art. văiúgii; pl. văiúgi Vezi definitia »