BUSÓLĂ s.f. Instrument compus dintr-un ac magnetic cu cadran, cu care se determină nordul. ◊ A-și pierde busola = a se zăpăci. ♦ (Fig.) Călăuză, conducător, ghid. [Cf. fr. boussole, it. bussola]. Vezi definitia »

ENDOMETRÍTĂ s.f. (Med.) Inflamație a mucoasei uterului. [< fr. endométrite, cf. gr. endon – înăuntru, metra – uter]. Vezi definitia »

AUTOSANITÁRĂ s.f. Vehicul închis cu care se transportă bolnavii, răniții etc.; autosalvare. [Pron. a-u-. / < auto²- + sanitară]. Vezi definitia »

MAMÍȚĂ s. f. v. mămiță. Vezi definitia »

FOTOMITRALIÉRĂ s. f. aparat de instruire folosit pentru verificarea tragerilor din avion pe bază de fotografii. (după fr. photomitrailleuse) Vezi definitia »